{"id":8721,"date":"2015-09-10T09:41:03","date_gmt":"2015-09-10T09:41:03","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=8721"},"modified":"2015-09-10T11:17:16","modified_gmt":"2015-09-10T11:17:16","slug":"interviu-de-exceptie-cu-artistul-vlad-basarab","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.artout.ro\/lounge\/interviu-2\/interviu-de-exceptie-cu-artistul-vlad-basarab\/","title":{"rendered":"Interviu de excep\u021bie cu artistul Vlad Basarab"},"content":{"rendered":"

\"Basarab,<\/a>
\nSurs\u0103 foto: Arhiva personal\u0103 Vlad Basarab<\/em><\/p>\n

Vlad Basarab, n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, este un artist rom\u00e2n de renume interna\u021bional, ce a beneficiat \u00een perioada 2013-2014 de un grant de cercetare Fulbright privind impactul perioadei comuniste asupra intelectualilor din Rom\u00e2nia. El a c\u00e2\u0219tigat recent concursul interna\u021bional pentru Monumentul dedicat limbii rom\u00e2ne la Chi\u0219in\u0103u, Republica Moldova. S-a mutat \u00een 1995 \u00een Alaska, unde s-a licen\u021biat \u00een Arte Plastice, departamentul Ceramic\u0103 de la Universitatea Anchorage \u00een 2001, iar din anul 2013 de\u021bine un master \u00een Arte, Electronic Media la Universitatea West Virginia, Morgantown. Actualmente el este doctorand al Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale de Arte Bucure\u0219ti. Mai multe despre Vlad Basarab v\u0103 las s\u0103 descoperi\u021bi \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

M\u0103d\u0103lina Panduru: Bun\u0103 ziua, domnule Vlad Basarab! M\u0103 bucur nespus c\u0103 reu\u0219esc s\u0103 stau de vorb\u0103 cu dumneavoastr\u0103 \u0219i v\u0103 urez bun venit \u00een mediul Art Out!
\nVlad Basarab: Bun\u0103 ziua! V\u0103 mul\u021bumesc pentru invita\u021bie!<\/p>\n

M.P.: Cum s-a n\u0103scut pasiunea pentru modelajul din lut \u0219i cum a evoluat aceasta de-a lungul timpului? Ce influen\u021be reg\u0103si\u021bi \u00een ascensiunea dumneavoastr\u0103 artistic\u0103?
\nV.B.: \u00cen vara anului 1986, aflat \u00een vizit\u0103 la olarii din Horezu \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u021bii \u0219i cu fratele meu, am avut marea ocazie de a-l cunoa\u0219te pe vestitul olar Victor Vic\u0219oreanu care mi-a d\u0103ruit un pumn de lut \u00eendemn\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 fac ceva din el. \u00cenapoiat la camping-ul din Horezu, m-am apucat de treab\u0103: am f\u0103cut un ulcior mic cu dou\u0103 toarte \u0219i o farfurie mic\u0103. Acel ulcior l-a intrigat pe arheologul Victor Babe\u0219, prieten de familie, care nu mai v\u0103zuse un vas cu dou\u0103 toarte ambele amplasate una l\u00e2ng\u0103 cealalt\u0103. C\u00e2nd \u00eemi amintesc momentul \u00een care Victor Vic\u0219oreanu mi-a pus lutul \u00een m\u00e2n\u0103 \u00eel asociez cu un moment magic. V. Vic\u0219oreanu avea s\u0103 se sting\u0103 din via\u021b\u0103 cur\u00e2nd, iar eu am revenit la Horezu \u00een verile urm\u0103toare s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b ol\u0103ritul la familia Mischiu, vecini cu familia Vic\u0219oreanu.
\n\u00cen apartamentul p\u0103rin\u021bilor, din Bucure\u0219ti, am modelat inspir\u00e2ndu-m\u0103 din vase \u0219i sculpturi precolumbiene, cor\u0103bii vikinge, etc. Am avut \u0219i perioada \u00een care am modelat \u00een lut animale stilizate. Ca surs\u0103 de inspira\u021bie am avut c\u00e2inele familiei, animale f\u0103cute de olarii din Piscu precum \u0219i c\u00e2inii din teracot\u0103 apar\u021bin\u00e2nd culturilor precolumbiene Colima \u0219i Nayarit. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 m-am inspirat din ceramica diferitelor culturi, am \u00eenceput s\u0103 desenez \u0219i s\u0103 modelez vase stilizate, ax\u00e2ndu-m\u0103 foarte mult pe design-ul formei. Cu ajutorul pictorului Florin Ciubotaru am f\u0103cut rost de o roat\u0103 de olar pe care am experimentat \u00een continuare f\u0103c\u00e2nd vase. Trebuie s\u0103 men\u021bionez c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 rolul p\u0103rin\u021bilor care m-au dus la Horezu, un mare sprijin a fost Florin Ciubotaru, tat\u0103l bunului meu prieten din copil\u0103rie, Andrei Ciubotaru. \u00cempreun\u0103 cu Andrei, am urmat lec\u021bii de pictur\u0103 \u0219i desen cu Florin Ciubotaru.
\nLa universitatea din Anchorage Alaska, unde am terminat facultatea de ceramic\u0103, am avut marea ocazie s\u0103 am ca profesori tineri plini de energie care ne-au stimulat \u0219i sus\u021binut un spirit competitiv at\u00e2t \u00eentre noi ca studen\u021bi c\u00e2t \u0219i cu ei. Printre profesorii care m-au inspirat \u00eei men\u021bionez pe Martin Tagseth, Tom Rohr, Lisa Conway \u0219i Brad Schwieger. Sunt m\u00e2ndru c\u0103 fac parte dintr-o genera\u021bie de cerami\u0219ti americani afirma\u021bi printre care \u0219i fo\u0219tii colegi de facultate: Jennifer Allen, Shoji Satake, Debborah Schwartzkopf, Munemitsu Taguchi, Kimberlee Roth, Pedar Dalthorp, James Patrick Sumey, Joshwaa Allen, Don Swartz etc. Am avut \u0219ansa s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc numero\u0219i cerami\u0219ti de mare calibru la ale c\u0103ror workshop-uri am luat parte. \u00cen America am participat la arderi de cuptoare electrice, cu gaz, cu lemne (de tip Bourry Box, trainkiln, Anagama), cu sod\u0103, sare. Ce este extraordinar la cerami\u0219tii din America, Noua Zeeland\u0103 \u0219i Australia este spiritul de comunitate \u0219i solidaritate care \u00eei adun\u0103 mai ales cu ocazia arderilor.
\nEstetica ceramicii ars\u0103 cu lemne apar\u021bin\u00e2nd stilului Shigaraki a avut o mare influen\u021b\u0103 asupra viziunii mele artistice datorit\u0103 faptului c\u0103 acest gen de ceramic\u0103 celebreaz\u0103 imperfec\u021biunile ca rezultat al arderilor cu lemne \u00een care cenu\u0219a se tope\u0219te la temperaturi care ajung la 1350 grade celsius. Cred c\u0103 \u00een general sunt atras de o estetic\u0103 care arat\u0103 pecetea timpului asupra artei \u0219i a arhitecturii, unde frumosul reiese din imperfec\u021biune, asemeni conceptului \u00eent\u00e2lnit \u00een \u201cLes fleurs du mal\u201d ale lui Baudelaire. \u00cen acest sens apreciez foarte mult arhitectura \u0219i sculpturile grece\u0219ti \u0219i romane cr\u0103pate, dezmembrate, fragmentate, sau care au o patin\u0103 a timpului etc. Se observ\u0103 un contrast \u00eentre frumuse\u021bea tr\u0103s\u0103turilor subiectului imortalizat \u00een piatr\u0103 \u0219i transform\u0103rile datorate timpului sau suprapunerii culturilor. Rezultatul, sculpturi fragmentate, mutilate, arat\u0103 condi\u021bia uman\u0103 v\u0103t\u0103mat\u0103 \u0219i fragil\u0103, p\u0103str\u00e2nd frumuse\u021bea \u00eenc\u0103 vie.<\/p>\n

\"<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Arhiva personal\u0103 Vlad Basarab<\/em><\/p>\n

M.P.: Ne pute\u021bi purta, ca \u00eentr-un itinerariu mental, prin procesul crea\u021biei dumneavoastr\u0103, de la idee la \u00eentregul concept pus \u00een practic\u0103? Ce etape sunt esen\u021biale?
\nV.B.: Pentru mine arta \u0219i procesul creativ sunt inseparabile a\u0219a cum via\u021ba mea de om este inseparabil\u0103 de cea de artist. Ideea, tema, procesul creativ prin transform\u0103rile unei lucr\u0103ri p\u00e2n\u0103 la forma final\u0103, au acea\u0219i importan\u021b\u0103.
\nOpera mea, predominant sculptural\u0103, \u00eentotdeauna porne\u0219te de la o idee, care de obicei are o semnifica\u021bie simbolic\u0103 sau spiritual\u0103. Ceramica este mediul pe care \u00eel utilizez cu prec\u0103dere deoarece lutul reprezint\u0103 elementul care din punct de vedere metaforic con\u021bine cele mai dinamice tr\u0103s\u0103turi ale vie\u021bii \u0219i ale naturii prin transform\u0103rile pe care le parcurge de la erup\u021bii vulcanice p\u00e2n\u0103 la eroziunea mun\u021bilor. Procesul creativ \u00een lut, de la facere p\u00e2n\u0103 la ardere, este prin natura lui de tip transforma\u021bional, alchimic. Aceast\u0103 metamorfoz\u0103 a lutului mi-a permis s\u0103 compar transform\u0103rile naturii cu evolu\u021bia spiritual\u0103 a oamenilor. Prin elementele primordiale: ap\u0103, foc \u0219i p\u0103m\u00e2nt, \u00een lucr\u0103rile mele vorbesc despre voiajul spiritual, cultural \u0219i lingvistic.<\/p>\n

M.P.: Ce ne pute\u021bi spune despre dificult\u0103\u021bile care apar la „punerea \u00een scen\u0103” a unei expozi\u021bii?
\nV.B.: La punerea \u00een scen\u0103 a unei expozi\u021bii apar multe probleme prev\u0103zute, dar \u0219i neprev\u0103zute. Un obiect sau o instala\u021bie poate fi realizat\u0103 \u00een multe versiuni. Artistul trebuie s\u0103 aib\u0103 inteligen\u021ba sau inspira\u021bia s\u0103 se adapteze unei solu\u021bii conceptuale \u0219i estetice. Crea\u021bia mea artistic\u0103 implic\u0103 ni\u0219te costuri foarte mari. Din p\u0103cate, p\u00e2n\u0103 acum am fost nevoit sa-mi finantez singur lucr\u0103rile artistice. Sper ca \u00een urm\u0103torii ani s\u0103 primesc finan\u021bare de la institu\u021bii de stat \u0219i private.<\/p>\n

M.P.: Care sunt proiectele de care v\u0103 sim\u021bi\u021bi mai apropiat? Ce v\u0103 atrage la acestea ?
\nV.B. : Proiectele de care m\u0103 simt mai apropiat sunt cele recente din seria Arheologia Memoriei av\u00e2nd cel mai mare poten\u021bial artistic datorit\u0103 conceptului puternic care sintetizeaz\u0103 nevoia uman\u0103 de a avea o identitate spiritual\u0103, cultural\u0103, de a l\u0103sa ceva \u00een urm\u0103. Inspirat\u0103 din criza existen\u021bial\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u0219ti amenin\u021bat\u0103 cu dispari\u021bia sub cenzura comunist\u0103, mesajul temei pierderii memoriei se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u0219i la alte culturi, caracterul universal fiind rezultatul faptului c\u0103 multe culturi au trecut prin experien\u021be similare.<\/p>\n

\"16.<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Arhiva personal\u0103 Vlad Basarab<\/em><\/p>\n

M.P. : Cum i-a\u021bi descrie unei persoane nev\u0103z\u0103toare arta dumneavoastr\u0103 ?
\nV.B. : Cred c\u0103 este cel mai dificil lucru, mai ales c\u0103 lucr\u0103rile \u0219i ideile mele au diferit de-alungul anilor. Cred c\u0103 le-a\u0219 descrie conceptul \u0219i lucr\u0103rile \u00een sine \u0219i apoi i-a\u0219 invita s\u0103 le ating\u0103. \u00centrebarea dumneavoastr\u0103 m\u0103 face s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la importan\u021ba memoriei \u0219i s\u0103 o compar cu v\u0103zul. Cred c\u0103 a-\u021bi pierde propria memorie sau un popor care sa-\u0219i piard\u0103 memoria trecutului este ca un om orb care nu \u0219tie \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 pentru c\u0103 nu \u0219tie de unde vine. Oamenii orbi ajuta\u021bi de al\u021bi oameni se descurc\u0103. Dar imagina\u021bi-v\u0103 un popor \u00eentreg de orbi. Este o alegorie puternic\u0103 fa\u021b\u0103 de riscul care ne poate orbi pe to\u021bi atunci c\u00e2nd nu avem acces la memorie sau atunci c\u00e2nd ea este trunchiat\u0103.<\/p>\n

M.P. : Care sunt criteriile dup\u0103 care alege\u021bi loca\u021biile pentru expozi\u021biile dumneavoastr\u0103?
\nV.B. : \u00cen ultimii doi ani am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 colaborez din ce \u00een ce mai mult cu muzee, universit\u0103\u021bi \u0219i institu\u021bii publice. Dat fiind faptul c\u0103 instala\u021biile mele sunt greu de comercializat, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 m\u0103 axez pe latura educa\u021bional\u0103, lucr\u0103rile mele reprezent\u00e2nd un semnal de alarm\u0103 legat de ruperea continuit\u0103\u021bii culturii. Av\u00e2nd un public larg \u0219i variat, muzeele, universit\u0103\u021bile \u0219i bibliotecile mi s-au p\u0103rut un loc bun pentru expunere. Astfel \u00een ultimii doi ani am expus \u00een SUA la: Pittsburgh Center for the Arts; Institutul Cultural Rom\u00e2n, New York; National Council of Education on the Ceramics Arts Biennial, Brown University, Providence, Rhode Island; Earth Moves: Shifts in Ceramic Art and Design, Arvada Center for the Arts and Humanities, Arvada, Colorado; precum \u0219i \u00een Europa la: Bienala Interna\u021bional\u0103 \u201cAugust in Art\u201d, Varna; Bienala Interna\u021bional\u0103 de Ceramic\u0103, Cluj-Napoca; Fifth International Artists’ Book Exhibition 2013, King St. Stephen Museum, Sz\u00e9kesfeh\u00e9rv\u00e1r, Hungary etc.<\/p>\n

M.P. : \u00cen luna mai a acestui an a\u021bi fost invitat la Pittsburgh Center for the Arts, din statul Pennsylvania, pentru a sus\u021bine un \u201eartist talk\u201d cu ocazia \u00eencheierii expozi\u021biei personale unde a\u021bi expus o ampl\u0103 instala\u021bie de sculptur\u0103 \u0219i video marca \u201eArheologia Memoriei\u201d. Cum a fost aceasta receptat\u0103 de vizitatori \u0219i ce impresie v-a l\u0103sat publicul prezent?
\nV.B.: Expozi\u021biile \u0219i prezent\u0103rile de la Pittsburgh Center for the Arts \u0219i ICR New York, publicul a fost impresionat de materialitatea, dimensiunile \u0219i dramatismul instala\u021biei. Expozi\u021bia a func\u021bionat pe mai multe planuri: o dat\u0103 instala\u021bia constand dintr-o mas\u0103 de 3,3 m lungime acoperit\u0103 cu c\u0103r\u021bi din por\u021belan arse \u00eentr-un cuptor atmosferic cu sare \u0219i sod\u0103. Aceste c\u0103r\u021bi au fost erodate \u00een cadrul unei alte expozi\u021bii ce a avut loc la Creative Arts Center \u00een Morgantown, West Virginia, c\u0103r\u021bile fiind atunci nearse dizolvate astfel de ap\u0103 care a picurat timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Expozi\u021bia a avut \u0219i latura de video \u00een formele real-time \u0219i time-lapse. Pe un ecran, vizitatorul a putut urm\u0103ri International Intellectual Property, un video \u00een timp real cu o durat\u0103 de 5 ore const\u00e2nd \u00een acoperirea c\u0103r\u021bii International Intellectual Property cu past\u0103 de lut, proces ce dureaz\u0103 o or\u0103 \u0219i zece minute, iar apoi procesul de cur\u0103\u021bare a c\u0103r\u021bii cu un burete \u00een acela\u0219i fel \u00een care un arheolog sau un restaurator vrea s\u0103 redob\u00e2ndeasc\u0103 sau s\u0103 redescopere ceva, proces care dureaza aproape 4 ore. Ca urmare a \u00eencerc\u0103rii de salvare, cartea inevitabil este distrus\u0103.
\nUnul din video-urile din seria Arheologia Memoriei reprezent\u00e2nd o carte mare din lut care se dizolv\u0103 timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 redat \u00een 4 minute \u0219i 31 secunde a fost prezentat \u0219i la NCECA Biennial, Brown University \u00een Providence, Rhode Island al\u0103turi de masa din lemn care \u021binea cartea dizolvat\u0103 (https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=r-_m-bJly6M). Aceast\u0103 lucrare a avut un mare ecou ap\u0103r\u00e2nd \u00een mai multe publica\u021bii, iar la vernisajul acestei bienale au fost 1800 de oameni.<\/p>\n

\"Cenzura<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Arhiva personal\u0103 Vlad Basarab<\/em><\/p>\n

M.P.: Trecutul, \u0219i mai ales memoria, are o mare importan\u021b\u0103 \u00een procesul creator al dumneavoastr\u0103. Ce rol v-a\u021bi asumat ca artist \u0219i de ce anume v\u0103 teme\u021bi cel mai mult c\u0103 vor uita oamenii?
\nV.B.: Trecutul joac\u0103 un rol important \u00een procesul meu creativ. Rolul meu de artist este de a s\u0103pa prin straturile istoriei ca un arheolog. Memoria este prezent\u0103 \u00een tot: \u00een noi, \u00een materie, \u00een mediul natural \u0219i \u00een mediul creat de oameni sau animale. Procesul uit\u0103rii este inevitabil, mai ales \u00een epoca contemporan\u0103 c\u00e2nd accentul se pune pe nou. Tocmai de aceea se impune p\u0103strarea valorilor rom\u00e2ne\u0219ti, a tradi\u021biei \u0219i a patrimoniului viu, nu numai \u00een muzee, dar mai ales prin activit\u0103\u021bi culturale care implic\u0103 t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie. Cel mai r\u0103u m\u0103 tem de trunchierea adev\u0103rului. Ca dovad\u0103, nu exist\u0103 legi care s\u0103 condamne comunismul \u0219i terorile lui. Pe rom\u00e2ni i-a afectat comunismul cel mai mult. Este dureros ca dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani de persecu\u021bie politic\u0103 \u0219i cenzur\u0103 comunist\u0103, crimele comuniste s\u0103 nu fie tratate cu gravitate. Procesul de aducere aminte devine singurul mod de conservare al istoriei. Inten\u021bia mea este de a face pe oameni s\u0103-\u0219i studieze istoria \u0219i de a-i determina s\u0103 respecte sacrificiul intelectualilor \u00een numele culturii. Prin lipsa unei continuit\u0103\u021bi culturale, este dificil pentru un popor s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 direc\u021bia \u0219i identitatea \u00een cadrul unui nou sistem social.<\/p>\n

M.P.: Arti\u0219tii vizuali oscileaz\u0103 \u00eentre video \u0219i fotografie. De ce a\u021bi ales s\u0103 lucra\u021bi preponderent cu mediul video pentru proiectul „Arheologia Memoriei”?
\nV.B.: Video-urile din seria Arheologia Memoriei sunt realizate printr-o serie de fotografii care alc\u0103tuiesc o suit\u0103 cronologic\u0103 a transform\u0103rilor instala\u021biei. Am setat aparatul foto s\u0103 fotografieze transform\u0103rile instala\u021biei la un interval de un minut. Apoi \u00een montaj am editat miile de fotografii f\u0103cute timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i am determinat lungimea \u0219i viteza filmului. La sunet am colaborat cu compozitoarea Violeta Dinescu, flautistul Ionu\u021b Bogdan \u0218tef\u0103nescu \u0219i violoncelistul Marcel Spinei. Dac\u0103 video-urile prezint\u0103 \u00eentregul proces, lucr\u0103rile din lut sau ceramic\u0103 prezentate \u00een expozi\u021bii al\u0103turi de video sunt m\u0103rturia fizic\u0103 a diferitelor stadii de transformare.<\/p>\n

\"Arheologia<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Arhiva personal\u0103 Vlad Basarab<\/em><\/p>\n

M.P.: Ave\u021bi un criteriu de selec\u021bie a paginilor (pe domenii, limb\u0103, etc.) care completeaz\u0103 c\u0103r\u021bile din expozi\u021bia Arheologia Memoriei?
\nV.B.: C\u0103r\u021bile din seria Arheologia Memoriei sunt \u00een mod simbolic l\u0103sate nescrise pentru a sugera absen\u021ba, uitarea \u0219i a stimula publicul s\u0103-\u0219i imagineze ce ar putea con\u021bine. Astfel lucr\u0103rile devin complete prin implicarea intelectual\u0103 \u0219i imaginar\u0103 a publicului. C\u0103r\u021bile sunt ni\u0219te simboluri, instrumente ale memoriei. De la \u00eenceputul istoriei a existat o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentre cuvinte \u0219i lut, prima scriere fiind pe t\u0103bli\u021be de lut. Am ales s\u0103 folosesc simbolul c\u0103r\u021bii deoarece acesta sintetizeaz\u0103 istoria cunoa\u0219terii \u0219i a memoriei colective. Aspectul deconstructivist, prezent \u00een dezintegrarea c\u0103r\u021bilor din lut, face referire \u00eentr-o form\u0103 metaforic\u0103 la pierderea memoriei. Aceast\u0103 schimbare este similar\u0103 cu transform\u0103rile geologice din natur\u0103 simboliz\u00e2nd pierderea memoriei colective sau a unei culturi. Straturile de pagini din lut duc cu g\u00e2ndul la straturile de memorie.
\n\u021ain s\u0103 men\u021bionez c\u0103 seria dedicat\u0103 memoriei a \u00eenceput cu performance-ul Cenzura Memoriei \u00een care am avut rolul unui agent de securitate care cenzureaz\u0103 memoria acoperind cu past\u0103 de lut pagini de enciclopedii din perioada r\u0103zboiului rece. \u00cen expozi\u021bia Arheologia Memoriei din Morgantown, West Virginia, am folosit de asemenea trei c\u0103r\u021bi din h\u00e2rtie reciclat\u0103 care con\u021bin defini\u021bii ale memoriei \u00een mai multe limbi.<\/p>\n

M.P.: A\u021bi \u00eenceput proiectul Arheologia Memoriei \u00een anul 2013 \u0219i \u00eel continua\u021bi \u0219i \u00een prezent datorit\u0103 succesului de care d\u0103 dovad\u0103. Cum a\u021bi descrie procesul realiz\u0103rii c\u0103r\u021bilor din lut? Cine v\u0103 ajut\u0103 adesea?
\nV.B.: Proiectul a implicat de la \u00eenceput o munc\u0103 titanic\u0103 care de multe ori mi-a pus s\u0103n\u0103tatea la \u00eencerc\u0103ri grele, iar prin ipostazele cele mai recente cantitatea de munc\u0103 a luat o amploare \u0219i mai mare, proiectul c\u0103p\u0103t\u00e2nd dimensiuni monumentale. Majoritatea c\u0103r\u021bilor le-am f\u0103cut dintr-un amestec de barbotin\u0103 (past\u0103 de lut), h\u00e2rtie reciclat\u0103 dizolvat\u0103 \u00een ap\u0103 \u0219i fibre de nailon. Pentru realizarea c\u0103r\u021bilor din acest amestec, \u00eel aplic cu o mistrie pe p\u00e2nz\u0103 \u00eentins\u0103 pe o mas\u0103 care are o plac\u0103 de beton deasupra astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 absoarb\u0103 apa din lut. Apoi tai pl\u0103cile de lut rezultate pe dimensiunile paginilor c\u0103r\u021bilor. A\u0219a fac fiecare pagin\u0103 \u0219i copert\u0103, una c\u00e2te una, pe care le lipesc folosind barbotin\u0103 \u0219i glazur\u0103. Am f\u0103cut \u0219i c\u0103r\u021bi din pl\u0103ci f\u0103cute la pres\u0103, dar acestea au o greutate mult mai mare. H\u00e2rtia \u0219i fibra de nailon u\u0219ureaz\u0103 masa ceramic\u0103 dup\u0103 ardere. De regul\u0103 lucrez singur, \u00eens\u0103 la c\u0103r\u021bile mari m\u0103 ajut\u0103 prietena mea, fratele sau al\u021bi prieteni. Ceramica este un proces anevoios care, \u00een mod tradi\u021bional, se f\u0103cea de c\u0103tre o comunitate \u00eentreag\u0103, fiecare participant av\u00e2nd un rol specific. Voi arde c\u0103r\u021bile pentru expozi\u021bia din toamn\u0103 \u00een cuptoare tradi\u021bionale arse cu lemne. Inten\u021bionez s\u0103 colaborez cu elevi de la licee care s\u0103 m\u0103 ajute \u00een procesul facerii c\u0103r\u021bilor \u0219i al instal\u0103rii lor \u00een galerie. \u00cen schimb, elevii vor putea \u00eenv\u0103\u021ba despre procesul artistic al ceramicii av\u00e2nd posibilitatea s\u0103 contribuie la un proiect de o mare anvergur\u0103.<\/p>\n

\"Arheologia<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Arhiva personal\u0103 Vlad Basarab<\/em><\/p>\n

M.P.: \u00cen contextul \u00een care arta dumneavoastr\u0103 este un manifest al importan\u021bei cunoa\u0219terii culturii \u0219i a supravie\u021buirii limbii rom\u00e2ne \u00een ciuda vicisitudinilor istoriei \u00een Republica Moldova, cum crede\u021bi c\u0103 vor evolua lucrurile \u00een viitor?
\nV.B.: Ce este cert este c\u0103 \u00een Basarabia bate o inim\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, o inim\u0103 fl\u0103m\u00e2nd\u0103 dup\u0103 adev\u0103r \u0219i alinare. Confuzia direc\u021biei noastre ca popor se datoreaz\u0103 \u0219i felului \u00een care trat\u0103m subiectul unirii. Din p\u0103cate, valorile \u0219i identitatea cultural\u0103 nu mai sunt ni\u0219te priorit\u0103\u021bi pentru politicienii no\u0219tri preocupa\u021bi de moduri de a p\u0103c\u0103li legea \u0219i a-\u0219i spori averile. Influen\u021ba geo-politic\u0103 a Rusiei asupra Basarabiei creaz\u0103 confuzie \u00een ceea ce prive\u0219te deznod\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc.
\nSper s\u0103 am o contribu\u021bie concret\u0103 la continuitatea limbii rom\u00e2ne pe teritoriul Basarabiei prin Monumentul Limbii Rom\u00e2ne, a c\u0103rei propunere de realizare am c\u00e2\u0219tigat-o anul trecut \u00eempreun\u0103 cu Andrei Ciubotaru.<\/p>\n

M.P.: Unde ve\u021bi expune conceptul memoriei \u00een perioada care urmeaz\u0103 \u0219i ce alte proiecte ave\u021bi \u00een desf\u0103\u0219urare?
\nV.B.: Anul acesta urmeaz\u0103 o expozi\u021bie mare personal\u0103 la Muzeul Brukenthal, la Galeria de Art\u0103 Contemporan\u0103, iar \u00een 2016 la Palatele Br\u00e2ncovene\u0219ti. Am fost invitat \u0219i la Muzeul de Art\u0103 din Chi\u0219in\u0103u \u00eens\u0103 nu am stabilit \u00eenc\u0103 data. De asemena, anul acesta, voi participa la Bienala Interna\u021bional\u0103 de Ceramic\u0103 Cluj \u0219i, \u00een 2016, la o expozi\u021bie de carte la New York.<\/p>\n

\"Arheologia<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Arhiva personal\u0103 Vlad Basarab<\/em><\/p>\n

M.P.: V\u0103 mul\u021bumesc pentru interviu, domnule Vlad Basarab! C\u00e2t mai multe proiecte de succes v\u0103 dorim \u0219i s\u0103 auzim numai de bine!
\nV.B.: V\u0103 mul\u021bumesc la r\u00e2ndul meu. \u0218i eu v\u0103 urez mult succes!<\/p>\n

Mai multe lucr\u0103ri semnate de Vlad Basarab:<\/p>\n