Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu

În contextul împlinirii unui centenar de la decizia Guvernului României de a trimite Tezaurul țării spre păstrare la Moscova, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României și Banca Națională a României, organizează marți, 20 decembrie 2016, începând cu ora 12:00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, dezbaterea cu titlul „Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu”.

15355826_10157996859420438_5481988240655090891_n

Evenimentul, care se va desfășura chiar în expoziția permanentă „Tezaurul Istoric”, va avea loc în prezența domnului Marian Voicu, producător și realizator de emisiuni și filme documentare în cadrul Televiziunii Române, a domnului Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României și a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României.

Dezbaterea va debuta cu prezentarea volumului „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”, al cărui autor este domnul Marian Voicu.

Volumul prezintă istoria celui mai vechi litigiu al României. „Au trecut o sută de ani, două războaie mondiale, revoluții, lovituri de stat, valuri de foamete și deportări. Lumea a suferit uriașe transformări, dar chestiunea Tezaurului a rămas axul pe care pivotează în continuare girueta româno-rusă. Lenin, Stalin, Hrușciov, Brejnev, Andropov, Cernenko, Gorbaciov, Elțîn, Medvedev și Putin au fost cu toții la curent cu problema Tezaurului românesc. Nici unul nu a vrut să închidă definitiv acest litigiu… În 100 de ani, statul român a gestionat cu infinită discreție acest subiect, de multe ori însă doar pentru a-și masca neputința. ” – Marian Voicu, „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”, ed. Humanitas, 2016. Marian Voicu este realizatorul filmului documentar cu același titlu, realizat în anul 2013, primul documentar tv produs pe această temă, cuprinzând mărturiile tuturor părţilor implicate.

În cadrul dezbaterii, specialiștii Muzeului Național de Istorie a României – dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager, dr. Rodica Oanță Marghitu, șef al Biroului Tezaur Istoric, dr. Ginel Lazăr, cercetător în cadrul Secției Istorie, dr. Florin Georgescu, muzeograf în cadrul aceleiași secții, precum și dr. Carmen Tănăsoiu, specialist în artă veche românească din cadrul Muzeului Național de Artă al României – vor susține prezentări științifice având ca subiect piesele de patrimoniu din categoria Tezaur care au fost restituite până în prezent.

Cu această ocazie, va fi prezentată publicului o micro-expoziție conținând o parte din obiectele de colecție care s-au aflat la Moscova și care s-au întors în țară. De asemenea, vor fi expuse în premieră, registrele-inventar de la Muzeul Național de Artă al României în care au fost consemnate obiectele restituite în 1956.

Accesul publicului la eveniment va fi permis în intervalul orar 11:00 – 12:00, în limita celor 50 de locuri disponibile. Accesul reprezentanților mass media se va face pe baza prezentării legitimației de serviciu vizată pe anul în curs.

________________________________________________________________________

  • În decembrie 1916, au plecat către Moscova 1738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei, adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren.
  • Conținutul casetelor a fost inventariat la Moscova între 9 ianuarie și 16 februarie. În aceeași zi de 16 februarie 1917, membrii delegației BNR care au însoțit tezaurul trimiteau și ei o scrisoare din Moscova în care relatau cum a avut loc inventarierea și precizau că „redacțiunea atât a primului proces-verbal, cât și a protocolului final s-a făcut de Delegațiunea Guvernului Rus, care a ținut a-și rezerva această onoare”.
  • În iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naționale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574 523,57 lei, adică 0,16 tone, și „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive și cărți, actele sale”; Astfel, în total, în primul și în cel de-al doilea transport, s-au aflat 91,48 tone aur.
  • Peste o jumătate de an, însă, autoritățile bolșevice au confiscat tezaurul României, inclusiv tezaurul Băncii Naționale, declarându-l „intangibil pentru oligarhia română”, dar asumându-și „răspunderea de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român”.
  • În anii 1935 și 1956 au fost restituite o parte dintre arhivele și bunurile cu valoare istorică și artistică ce fac parte din patrimoniul cultural al României.
  • În iunie 1935, 212 dintre lăzile venite din Rusia pe ruta Moscova – Odessa – Constanța – Gara Obor au fost predate Băncii Naționale a României; în aceste lăzi au fost: bilete de bancă de 1, 2 și 100 lei și clișeele lor; cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei; hârtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, și documente de arhivă.
  • Printre altele, în 1956, s-a întors în țară și poate fi astăzi văzut la Muzeul Național de Istorie a României celebrul tezaur cunoscut sub denumirea „Cloșca cu puii de aur” (19,763 kg). Dar în niciuna din aceste două restituiri n-a fost vorba de Tezaurul Băncii Naționale a României;

*Din Cuvântul de deschidere al guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, la a XXIV-a ediție a Simpozionul „Cristian Popișteanu”, București, 6 aprilie 2016

Lasă un răspuns